Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 privind administrația publică locală:
Articolul 23. Răspunderea consilierilor în consiliul local
(1) Consilierii răspund solidar pentru activitatea consiliului local şi pentru deciziile acestuia pe care le-au votat.
(2) Fiecare consilier poartă răspundere juridică, conform legislaţiei în vigoare, pentru propria activitate desfăşurată în exercitarea mandatului.
(3) La cererea consilierului, votul şi opinia lui separată pot fi consemnate în procesul-verbal al şedinţei. În aceste cazuri, faţă de consilierul care şi-a consemnat opinia separată şi dezacordul cu decizia adoptată de consiliu nu se aplică prevederile alin.(1).
Articolul 83. Răspunderea juridică
Primarii şi viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii raioanelor, consilierii, secretarii şi personalul primăriilor şi aparatelor preşedinţilor raioanelor poartă răspundere juridică în conformitate cu legislaţia în vigoare pentru faptele ilegale comise în exerciţiul funcţiunii.
Legea nr.133 din 17.06.2016 privind privind declararea averii şi a intereselor personale:
Articolul 23. Răspunderea pentru încălcarea prevederilor prezentei legi
(3) Fapta subiectului declarării în privinţa căruia s-a constatat starea de incompatibilitate nesoluţionată în termenul legal constituie temei pentru tragere la răspundere disciplinară, contravenţională şi/sau, după caz, pentru încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale acestuia.
(4) Fapta subiectului declarării în privinţa căruia s-a constatat că acesta a soluţionat o cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act administrativ, a încheiat, direct sau prin intermediul unei persoane terţe, un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese constituie temei pentru tragere la răspundere contravenţională, penală şi/sau, după caz, pentru revocarea, destituirea sau încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale subiectului în cauză.
(41) Fapta subiectului declarării în privinţa căruia s-a constatat încălcarea regimului juridic al restricţiilor şi limitărilor constituie temei pentru tragere la răspundere contravenţională şi/sau, după caz, pentru încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale acestuia.
(5) Persoana a cărei avere a fost constatată, în totalitate sau în parte, ca fiind nejustificată, printr-o hotărîre judecătorească definitivă, va fi destituită sau revocată, după caz, din funcţia pe care o deţine.
(6) Subiectul declarării eliberat sau destituit din funcţie potrivit prevederilor alin.(3)–(5) este decăzut din dreptul de a mai exercita o funcţie publică şi/sau o funcţie de demnitate publică, cu excepţia funcţiilor elective, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcţia publică ori de demnitate publică respectivă sau de la data încetării de drept a mandatului său. Dacă persoana a ocupat o funcţie electivă, ea nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la data încetării mandatului.
(7) În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie publică sau de demnitate publică la data constatării averii nejustificate, a stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani se aplică potrivit legii, de la data la care a rămas definitiv actul de constatare sau, respectiv, a rămas definitivă şi irevocabilă hotărîrea judecătorească prin care se confirmă existenţa averii nejustificate, a stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese.
(8) Autoritatea Naţională de Integritate ţine Registrul de stat al persoanelor care au interdicţie de a ocupa o funcţie publică sau de demnitate publică, care este publicat pe pagina web oficială a Autorităţii.
(9) Nerespectarea prevederilor art.14 alin.(9), nedepunerea declaraţiei de avere şi interese personale în termenul şi în modul stabilite de prezenta lege, după notificarea inspectorului de integritate conform art.27 alin.(7) din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate, precum şi refuzul subiectului declarării de a depune declaraţia constituie temeiuri pentru încetarea mandatului său, a raporturilor sale de muncă ori de serviciu.
[Art.23 modificat prin Legea nr.96 din 14.04.2022, în vigoare 06.05.2022]
Codul contravențional al Republicii Moldova:
Articolul 16. Răspunderea contravenţională a persoanei fizice
(6) Persoana cu funcţie de răspundere (persoană căreia, într-o întreprindere, instituţie, organizaţie, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, într-o autoritate publică centrală sau locală, i se acordă, permanent sau provizoriu, prin lege, prin numire, alegere sau în virtutea unei însărcinări, anumite drepturi şi obligaţii în vederea exercitării funcţiilor autorităţii publice sau a acţiunilor administrative de dispoziţie, organizatorice ori economice) este pasibilă de răspundere contravenţională pentru săvîrşirea unei fapte prevăzute de prezentul cod în cazul:
- a) folosirii intenţionate a atribuţiilor sale contrar obligaţiilor de serviciu;
- b) depăşirii vădite a drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege;
- c) neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu.
(61) În cazul în care fapta contravenţională este comisă prin adoptarea sau neadoptarea unui act de către un organ colegial, răspunde fiecare dintre membrii organului colegial.
(62) Membrul organului colegial nu este pasibil de răspundere pentru adoptarea unui act dacă există probe care demonstrează că:
- a) nu a fost prezent la şedinţă şi nu şi-a exercitat votul în contumacie; sau
- b) nu a participat la vot; sau
- c) a votat împotrivă.
(63) Membrul organului colegial nu este pasibil de răspundere pentru neadoptarea unui act dacă există probe care demonstrează că:
1) nu a ştiut şi nici nu trebuia să ştie că este necesară adoptarea actului; sau
2) în cazul în care are dreptul legal, contractual sau statutar, a făcut demersurile necesare pentru a convoca şedinţa sau de a include pe agenda organului colegial chestiunea adoptării actului respectiv, precum şi a exercitat corect obligaţiile sale privind organizarea, desfăşurarea şedinţei organului colegial sau, după caz, semnarea, avizarea, contrasemnarea, raportarea cererilor, demersurilor, dosarelor şi documentaţiei necesare pentru pregătirea ordinei de zi şi examinarea proiectelor deciziilor; sau
3) a lipsit de la şedinţa pe a cărei ordine de zi era sau la care s-a examinat problema respectivă din următoarele motive:
- a) nu a ştiut şi nici nu putea să cunoască despre convocarea şedinţei;
- b) a participat într-o cauză în instanţa de judecată, instituţia arbitrală sau într-o şedinţă de mediere;
- c) s-a aflat într-o deplasare în interes de serviciu într-o altă localitate decît cea în care s-a convocat şedinţa;
- d) s-a aflat în concediu;
- e) şedinţa a avut loc anterior expirării termenului de 9 zile de la decesul soţului/soţiei, concubinului/concubinei sau al unei rude apropiate;
- f) accidentul, calamitatea naturală sau altă cauză a făcut imposibilă participarea la şedinţă; sau
4) a votat anterior pentru adoptarea actului.
(7) În lipsa condiţiilor enunţate la alin.(6), persoana cu funcţie de răspundere vinovată de săvîrşirea unei contravenţii răspunde conform dispoziţiilor generale.
[Art.16 completat prin Legea nr.102 din 14.04.2022, în vigoare 20.04.2022]
